Ce înseamnă “cădere”?

“cădere” în DEX

  • CĂDÉRE, căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos a unui lucru, coborâre spre pământ sub efectul gravitației. ◊ Cădere de apă = diferență de nivel între două puncte ale unui curs de apă; (concr.) masă de apă care cade de la o oarecare înălțime; cascadă, cataractă. ♦ Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut. ♦ Deplasare a unui organ din poziția sa normală. Căderea mușchilor. ** Diferența dintre valorile pe care le ia o mărime în două puncte diferite. Cădere de potențial. ** (Med.; în sintagma) Cădere de tensiune = coborâre a tensiunii arteriale sub limita normală. 2. Desprindere a unei părți componente dintr-un organism. 3. Răsturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Căderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces, nereușită. 6. Competență, drept. Nu e în căderea lui să mă judece. 7. Nereușită, eșec. – V. cădea.
  • CĂDÉRE, căderi, s. f. Faptul de a cădea. 1. Deplasare, mișcare de sus în jos, coborâre spre pământ (ca efect al gravitației). Căderea corpurilor. ♦ Lăsare în jos a unui lucru care continuă să fie în parte susținut. ♦ Deplasare a unui organ din poziția sa normală. Căderea mușchilor. 2. Desprinderea unei părți componente dintr-un organism. 3. Răsturnare a unui corp; surpare. 4. Fig. Ocupare, cucerire. Căderea Cartaginei. 5. Fig. Insucces, nereușită. 6. (În expr.) Cădere de apă = cascadă, cataractă. 7. (În expr.) Cădere de acord = ajungere la o înțelegere. 8. Competență, drept.
  • cădére f. Acțiunea de a cădea, (propriŭ și fig.): căderea frunzelor, a ministeruluĭ, a imperĭuluĭ roman, a uneĭ pĭese teatrale. Cascadă: căderea Rinuluĭ. Rar. Competență, drept: acest lucru nu e de căderea luĭ. V. cădință.

“cădere” în Dicționar Român - Englez

  • fall
  • flop
  • slump

“cădere” în Dicționarul Român - Englez (tehnic)

  • dropping

“cădere” în Dicționarul Român - Francez

  • chute
  • tombee

“cădere” în Dicționarul Român - German

  • fall
  • abfall
  • einfall

Care este antonimul cuvântului “cădere”?

  • Cădere ≠ ascensiune, înălțare, mărire

Care este sinonimul cuvântului “cădere”?

  • CĂDÉRE s. 1. picare. (~ a unui obiect de pe masă.) 2. v. căzătură. 3. v. prăbușire. 4. dărâmare, năruire, picare, prăbușire, prăvălire, răsturnare. (~ lui la pământ în urma unei lovituri.) 5. (GEOGR.) cădere de apă v. cascadă. 6. scăpare. (~ a ciocanului din mână.) 7. v. lăsare. 8. v. dispariție. 9. eșec, insucces, nereușită, picare, (livr.) fiasco, (fam.) chix. (~ la un examen.) 10. v. calitate.
  • CĂDÉRE s. v. caz.

Ce înseamnă când visezi “cădere”?

  • sentimentul de cadere – situatii scapate de sub control, cadere in profunzimile propriului sine, cunoastere absoluta dar care ramane totusi incompleta daca senzatia de cadere este oprita de teama si frica; distrugerea unor idei si iluzii vechi; sentiment profund de dezorientare

“cădere” în Dicționarul Religios Ortodox

  • Procesul de coruptie si de descompunere care se incheie cu moartea, introdus in firea omeneasca prin pacatul lui Adam. Ortodoxia considera caderea ca o slabire a chipului lui Dumnezeu in om. Prin cadere, omul a pierdut ca­lea catre asemanarea cu Dumnezeu, dar s-a pastrat posibili­tatea de a relua dialogul cu El.