Ce înseamnă “cîlî́f”?

“cîlî́f” în DEX

  • cîlî́f, călî́f și calî́f n., pl. urĭ (turc. kylyf, teacă, toc, d. ar. ghilaf; bg. kalyf). Vechĭ. Toc, cutie de păstrat un obiect.