Ce înseamnă “buntușnic”?

“buntușnic” în DEX

  • BUNTÚȘNIC, buntușnici, s. m. (Înv., arh. și reg.) Conjurat, răzvrătit, rebel. – Rus buntovščik.
  • buntúșnic m. (rut. buntivnik). Rar. Rebel. Buntaș.

Care este sinonimul cuvântului “buntușnic”?

  • BUNTÚȘNIC adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.