Ce înseamnă “budala”?

“budala” în DEX

  • BUDALÁ s. m. sg. (Turcism înv.) Om prost, nătărău. – Din tc. budala.
  • budálă (= budalá) s. m. invar.
  • budalá (-le), s. m. – Tont, stupid, prost. – Var. budulac, budulaș. Mr. budală. Tc. budala (Cihac, II, 484; Șeineanu, II, 60; Lokotsch 338; Ronzevalle 61); cf. ngr. μπουντάλας, bg., sb. budala. D. Zamfirescu folosește cuvîntul cu sensul de „gras, corpolent”, probabil prin confuzie cu budihală.

“budala” în Dicționarul de Argou

  • budală, budale s. f. om naiv / credul

Care este sinonimul cuvântului “budala”?

  • BUDALÁ adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.