Ce înseamnă “brut”?

“brut” în DEX

  • BRUT, -Ă, bruți, -te, adj. 1. Care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. – Din lat. brutus, fr. brut.
  • BRUT, -Ă adj. 1. care se găsește în stare naturală, neprelucrat, încă netransformat într-un produs finit. 2. (despre greutatea mărfurilor) total, inclusiv greutatea ambalajului; (despre venituri) din care nu au fost scăzute cheltuielile de producție, pierderile, impozitul etc. (< lat. brutus, fr. brut, it. bruto)
  • BRUT, -Ă adj. (Despre materii) În stare naturală; (despre compuse) netransformat într-un alt produs finit, neterminat. 2. (Op. net; despre greutatea unei mărfi) Din care nu s-a scăzut daraua; (despre venit) din care nu au fost scăzute cheltuielile. [Cf. it. bruto, fr. brut, lat. brutus].

“brut” în Dicționar Român - Englez

  • coarse
  • crude
  • gross

“brut” în Dicționarul Francez - Român

  • ut
    (ec) bruto
    (met) crud (despre f
  • uto
  • neprelucrat

“brut” în Dicționarul Român - German

  • oh

“brut” în Dicționarul German - Român

  • oxidare prin incingere
  • clocire
  • prasila

Care este antonimul cuvântului “brut”?

  • Brut ≠ net

Care este sinonimul cuvântului “brut”?

  • BRUT adj. 1. grosolan, necioplit, necizelat, nefinisat, neprelucrat, (reg.) lișteav. (Material lemnos ~.) 2. v. netăbăcit.