Ce înseamnă “brianță”?

“brianță” în DEX

  • BRIÁNȚĂ s. f. (Franțuzism) Strălucire. [Pr.: bri-an-] – Din fr. brillance.
  • BRIÁNȚĂ s. f. 1. strălucire. 2. (fig.) splendoare, măreție, pompă. (< fr. brillance)
  • BRIÁNȚĂ s. f. (Franțuzism) Strălucire. [Pr.: bri-an-] — Din fr. brillance.