BRESLÁȘ,breslași, s. m. 1. Membru al unei bresle (1). 2. (Înv. și reg.) Meseriaș; p. ext. slujbaș. 3. (Înv.) Soldat care făcea parte dintr-o breaslă (4).- Breaslă + suf. -aș.
BRESLÁȘ,breslași, s. m. 1. Membru al unei bresle (1).2. (Înv. și reg.) Meseriaș; slujbaș. 3. (Înv.) Soldat făcând parte dintr-o breaslă (3). – Din breaslă + suf. -aș.
bresláș, -ă s. (d. breaslă). Cel ce face parte dintr’o breaslă. V. isnaf.
bresláș s. m., pl. bresláși
breslaș m. cel ce face parte dintr’o breaslă, meseriaș.
BRESLÁȘ,breslași, s. m. 1. Membru al unei bresle (1). 2. (Înv. și reg.) Meseriaș; p. ext. slujbaș. 3. (Înv.) Soldat care făcea parte dintr-o breaslă (4). — Breaslă + suf. -aș.
BRESLÁȘ ~im. înv. 1) Membru al unei bresle. 2) Persoană care practică o meserie; meseriaș. /breaslă + suf. ~aș
