Ce înseamnă “brădățel”?

“brădățel” în DEX

  • BRĂDĂȚÉL, brădățele, s. n. (Reg.) Brădet mic, tânăr. – Brădet + suf. -el.
  • BRĂDĂȚÉL, brădățele, s. n. (Reg.) Brădet mic, tânăr. – Din brădet + suf. -el.
  • brădățél (reg.) s. n., pl. brădățéle