“brânză” în DEX
- BRẤNZĂ, (2) brânzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui. ◊ Expr. (Fam.) A nu fi nici o brânză (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (Fam.) A nu face nici o brânză = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic. (Pop.) (Ducă-se sau du-te etc.) opt cu-a brânzei sau opt (și) cu-a brânzei nouă, se zice când scapi (sau dorești să scapi) de o persoană supărătoare. 2. (La pl.) Diferite sortimente de brânză (1), de cașcaval etc. – Et. nec.
-
- brânză, s. f. sg. (obs. peior.) secreție sedimentată a organelor genitale nespălate.
- BRẤNZĂ, (2) brânzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obținut prin coagularea laptelui cu ajutorul cheagului sau al unor coagulanți sintetici. Frate, frate, dar brânza-i pe bani (= în afaceri nu poate fi vorba de sentimentalism). ◊ Expr. Brânză bună în burduf de câine, se spune despre un om plin de calități, care însă nu le folosește în scopuri bune. A nu face nici o brânză = a nu face, a nu isprăvi nimic; a nu fi bun de nimic. (Ducă-se, du-te etc.) opt cu a brânzei sau opt (și) cu a brânzei nouă, se zice când scapi (sau dorești să scapi) de o persoană supărătoare. 2. (La pl.) Diferite feluri de brânză (1).
- brấnză s. f., g.-d. art. brấnzei
- brânză f. 1. product din părțile solide ale laptelui închiegat ce se poate ușor fărâma cu mâna; 2. fig. treabă, procopseală: nu-i nicio brânză de el. [Vechiu termen ciobănesc atestat într’un document raguzan din 1356: brençe, caseus valachicus: probabil după numele orășelului Brienz, unde se făcea acest fel de brânză (cf. nemț. BRINSENKÄSE)].
- BRẤNZĂ, s. f., (2) brânzeturi, s. n. 1. S. f. Produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui. ◊ Expr. (Fam.) A nu fi nicio brânză (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (Fam.) A nu face nicio brânză = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic. (Pop.) (Ducă-se sau du-te etc.) opt cu-a brânzei sau opt (și) cu-a brânzei nouă, se zice când scapi (sau dorești să scapi) de o persoană supărătoare. 2. S. n. Sortiment de brânză (1), de cașcaval etc. — Et. nec.
- BRÂNZĂ f. Produs alimentar, preparat din lapte coagulat separat de zer prin scurgere. ~ de vacă. ◊ A nu face nici o ~ a) a nu realiza nimic; b) a nu fi bun de nimic; a nu valora nimic. A alege ~a (sau urda) de zer a separa binele de rău. A strica ~a (cu cineva) a rupe relațiile, a se certa (cu cineva). A nu face ~ cu cineva a nu putea ajunge la vreo înțelegere cu cineva. ~ bună în burduf de câine se spune despre o persoană care posedă multe calități, dar nu le folosește în scopuri bune. Frate, frate, dar ~a-i cu (sau pe) bani în chestiuni de afaceri nu se ține cont de relațiile de rudenie sau de prietenie. Zgârie-~ om zgârcit. [G.-D. brânzei] /Orig. nec.
- brânză s. f., g.-d. art. brânzei
“brânză” în Dicționar Român - Englez
“brânză” în Dicționarul Român - Francez
“brânză” în Dicționarul Român - German
“brânză” în Dicționarul Culinar
- Branzeturile se impart in doua mari categorii: proaspete si vechi. Aceste categorii au multe subcategorii, clasificate dupa textura si metoda de productie. Categoriile se suprapun adesea deoarece branza poate fi complet diferita cand e proaspata si cand e veche.
“brânză” în Dicționarul de Argou
- brânză, s. f. sg. (obs. peior.) secreție sedimentată a organelor genitale nespălate.
Ce înseamnă când visezi “brânză”?
- eplacere, monotonie, stare generala proasta, simti ca iti lipseste ceva si nu stii ce
