Ce înseamnă “brâncuță”?

“brâncuță” în DEX

  • BRÂNCÚȚĂ, brâncuțe, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori galbene (Sisymbrium officinale). 2. Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre). – Brâncă1 + suf. -uță.
  • BRÂNCÚȚĂ, brâncuțe, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori galbene (Sisymbrium officinale). 2. Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre). – Din brâncă1 + suf. -uță.
  • brâncúță s. f., g.-d. art. brâncúței; pl. brâncúțe

Care este sinonimul cuvântului “brâncuță”?

  • BRÂNCÚȚĂ s. (BOT.) 1. (Sisymbrium officinale) (reg.) burnicruț, sămcuță, frunza-voinicului. 2. (Nasturtium palustre) rapiță-sălbatică.
  • BRÂNCÚȚĂ s. v. cardama, năsturel.
  • BRÂNCUȚĂ-DE-PISÍCĂ s. v. sulițică, sunătoare.