Ce înseamnă “boroneț”?

“boroneț” în DEX

  • boronéț, -uri, s.n. – (gastr.) După ce s-a închegat laptele dulce și s-a scos cașul, zărul dulce se pune la fiert ca să se aleagă urda. În momentul în care urda e pe punctul de a se alege, cașul proaspăt din strecurătoare se ia și se dumică în zerul din căldare, fierbându-se împreună până se alege urda. Acesta e boronețul sau „jintița cu tătul„, care se varsă într-o borniță, unde se păstrează până ce se termină de mâncat (Georgeoni 1936: 80). – Probabil de la borniță „vas de lemn utilizat de păcurari”.