Ce înseamnă “bontănitură”?

“bontănitură” în DEX

  • BONTĂNITÚRĂ, bontănituri, s. f. (Reg.) Ciocănitură, bocănitură. – Din bontăni + suf. -(i)tură.

Care este sinonimul cuvântului “bontănitură”?

  • BONTĂNITÚRĂ s. v. bocăneală, bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură.