Ce înseamnă “bontăni”?

“bontăni” în DEX

  • BONTĂNÍ, bontănesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lovi cu (zgomot) în ceva; a ciocăni, a bocăni. ♦ Tranz. A lovi pe cineva cu putere; a buși. – Din magh. bantani.
  • bontăní, (băntălui), vb. tranz. – A ciocăni, a bate cu putere, a bocăni: „Spărietu' de noapte, / De câni, / De mâț, / De bontănit, / De răstit” (Bilțiu 1990: 317). – Cf. magh. bántani (NDU); Probabil din bont, contaminat cu bocăni.
  • bontănì v. a bate, a lovi: bontănind mai tare la ușă CR. [Onomatopee].

Care este sinonimul cuvântului “bontăni”?

  • BONTĂNÍ vb. v. bate, bocăni, ciocăni, pocăni.