Ce înseamnă “bobleț”?

“bobleț” în DEX

  • BOBLÉȚ, -EÁȚĂ, bobleți, -e, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, bleg, nătărău. – Cf. bobletic.
  • bobléț (bobleáță), adj. – Prost, netot, tont. – Var. boblete, bobletic. Creație expresivă (cf. Iordan, BF, II, 183). Etimologia propusă de Körting 1173, din lat. *balbaticus, este „fantastică” (Densusianu, Rom., XXXIII, 275). Nu este mai puțin nici cea a lui Pascu, Suf., 70 (calabr. babbu „prost”). Bogrea, Dacor., II, 652, nu pare să fi venit cu o soluție mai bună, cînd se referă la lat. apoplecticus. În sfîrșit, Densusianu, GS, IV, 152, pleacă de la un sl. *vablec, der. de la o rădăcină vab- „a înșela”, și atestat numai în forma vabec. În realitate este o formă reduplicată a rădăcinii expresive ble-, cf. bleau.
  • BOBLÉȚ, -EÁȚĂ, bobleți, -e, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, bleg, nătărău.

Care este sinonimul cuvântului “bobleț”?

  • BOBLÉȚ adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.