Ce înseamnă “blajin”?

“blajin” în DEX

  • BLAJÍN, -Ă, blajini, -e, adj. (Adesea fig.) Blând, omenos, pașnic. ♦ (Despre fizionomia, firea, manifestările oamenilor) Care exprimă bunătate, blândețe. ♦ (Substantivat, f. pl. art.; mitol. pop.) Ființe blânde și evlavioase care trăiesc departe de lume, pe apa Sâmbetei. – Din sl. blažĕnŭ.
  • blajín (blajínă), adj. – Blînd, omenos, pașnic. Sl. blažinŭ „bun” (Miklosich, Lexicon, 30). S-a confundat cu blajin, s. m. (în mitologia pop., popor fericit care trăiește aproape de râul Sîmbăta), ce provine din sl. blaženŭ „preafericit”.
  • BLAJÍN, -Ă, blajini, -e, adj. (Adesea fig.) Bun la inimă; blând, pașnic, prietenos. ♦ (Despre figură, fire, manifestări ale oamenilor) Care exprimă bunătate, blândețe; binevoitor. – Slav (v. sl. blažĕnŭ).

“blajin” în Dicționar Român - Englez

  • good_natured

“blajin” în Dicționarul Român - Francez

  • debonnaire

“blajin” în Dicționarul Român - German

  • sanftmütig

Care este antonimul cuvântului “blajin”?

  • Blajin ≠ avan, crud, laudă, elogiu

Care este sinonimul cuvântului “blajin”?

  • BLAJÍN adj. blând, bun, domol, pașnic, (livr.) mansuet, (reg.) pâșin, (înv.) lin. (Om ~.)
  • BLAJÍNI s. pl. (MITOL. POP.) (Bucov.) rohmani (pl.).