Ce înseamnă “blănui”?

“blănui” în DEX

  • BLĂNUÍ, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Blană + suf. -ui.
  • BLĂNUÍ, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Din blană.
  • blănuí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blănuiésc, imperf. 3 sg. blănuiá; conj. prez. 3 să blănuiáscă