“bivalent” în DEX
- BIVALÉNT, -Ă, bivalenți, -te, adj. (Despre un element sau un radical chimic) Care are valența doi. – Din fr. bivalent.
-
- BIVALÉNT, -Ă adj. 1. (Despre elemente chimice) Cu două valențe. 2. Care are două valori. [< fr. bivalent].
- BIVALÉNT, -Ă adj. 1. (despre elemente chimice) care are valența 2; divalent. 2. cu cromozomi omologi asociați în perechi în profaza meiotică. 3. (fig.) care are două valori. (< fr. bivalent)
- BIVALÉNT, -Ă, bivalenți, -te, adj. (Despre un element sau un radical chimic) Care are valența doi. – Fr. bivalent.
- bivalént adj. m., pl. bivalénți; f. bivaléntă, pl. bivalénte
- BIVALÉNT, -Ă, bivalenți, -te, adj. 1. Care are două roluri, două funcții. 2. (Chim.) Care are valența doi. — Din fr. bivalent.
- BIVALÉNT ~tă (~ți, ~te) (despre elemente sau radicali chimici) Care are valența doi; cu valența doi. /<fr. bivallent
- bivalént adj. m., pl. bivalénți; f. sg. bivaléntă, pl. bivalénte
“bivalent” în Dicționar Român - Englez
“bivalent” în Dicționarul Englez - Român
“bivalent” în Dicționarul Român - German
“bivalent” în Dicționarul German - Român
Care este sinonimul cuvântului “bivalent”?
- BIVALÉNT adj. (CHIM.) divalent.
