Ce înseamnă “binișliu”?

“binișliu” în DEX

  • BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; p. ext. curtean. – Din tc. binișli.
  • BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; curtean. – Tc. binișli.
  • binișlíŭ m. (turc. binišli). Vechĭ. Purtător de biniș, boĭer, curtean.