Ce înseamnă “binecrescut”?

“binecrescut” în DEX

  • BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o educație aleasă; cu purtări cuviincioase. – Bine + crescut (după fr. bien-élevé). [idem DEX'84]
  • BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; cu purtări frumoase. – Din bine1 + crescut (după fr. bien-élevé).
  • BINECRESCÚT ~tă (~ți, ~te) Care a primit o educație bună; cu purtări cuviincioase. [Sil. -cres-cut] /bine + crescut

“binecrescut” în Dicționar Român - Englez

  • well-educated/-bred
  • wellbred

Care este antonimul cuvântului “binecrescut”?

  • Binecrescut ≠ necioplit, neșlefuit, needucat

Care este sinonimul cuvântului “binecrescut”?

  • BINECRESCÚT adj. civilizat, manierat, politicos, (înv.) politicit, (fig.) fin, subțire, urban. (E un om ~.)