Ce înseamnă “bidă”?

“bidă” în DEX

  • bídă, bide, (bdidă), s.f. – Necaz, pacoste, supărare (Bud 1908; Papahagi 1925): „Mânca-ți-ar bida gura” (Bârlea 1924 I: 304). – Din obidă „chin, durere, zbucium” (< sl. obida).