Ce înseamnă “bici”?

“bici” în DEX

  • BÍCI, bice, s. n. (Adesea fig.) Obiect alcătuit dintr-o curea sau o împletitură de curele, mai rar de cânepă, legată de un băț, cu care se lovesc sau se îndeamnă animalele să meargă. ♦ Lovitură dată cu obiectul descris mai sus. [Var.: (reg.) zbici s. n.] – Din sl. biči.
  • bíci (bíce), s. n.1. Obiect din împletitură de curele cu care se lovesc sau îndeamnă animalele să meargă. – 2. Lovitură dată cu acest obiect. Sl. bičĭ de la biti „a lovi” (Miklosich, Lexicon, 22; Slaw. Elem., 14; Cihac; Berneker 56); cf. bg. bičŭ, sb., cr., ceh., rus. bič, pol. bicz. Cf. și băț. Der. biciui, vb. (a bate cu biciul); biciuială, s. f. (bătaie cu biciul, flagelare); biciuitor, adj. (care biciuiește); biciușcă, s. f. (bici). Din rom. provine săs. bitsch. Ngr. βίτσα și alb. bisk se trag direct din sl. (cf. G. Meyer, 34).
  • bici, bice s. n. (deț.) infractor aflat la prima condamnare.

“bici” în Dicționar Român - Englez

  • lash
  • whip

“bici” în Dicționarul Român - Francez

  • fouet

“bici” în Dicționarul Român - German

  • geißel
  • karbatsche
  • peitsche

“bici” în Dicționarul de Argou

  • bici, bice s. n. (deț.) infractor aflat la prima condamnare.

Care este sinonimul cuvântului “bici”?

  • BICI s. biciușcă, (reg.) năpârcă, (Mold.) puhă, (Ban. și Transilv.) zbici. (O lovitură de ~.)

Ce înseamnă când visezi “bici”?

  • refulare sexuala, nevoia de exprimare, sentiment de vinovatie