Ce înseamnă “bancruta”?

“bancruta” în DEX

  • BANCRUTÁ, bancrutez, vb. I. Intranz. A da faliment. – Din germ. bankrottieren.
  • BANCRÚTĂ, bancrute, s. f. Faliment însoțit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; crah. – Din fr. banqueroute.
  • BANCRÚTĂ s. f. situație a unui comerciant falit, vinovat de rea administrare sau de fraudă; faliment. (< fr. banqueroute, it. bancarotta)

“bancruta” în Dicționar Român - Englez

  • bankkruptcy
  • bankruptcy

“bancruta” în Dicționarul Român - Francez

  • anqueroute

“bancruta” în Dicționarul Contabil

  • stare a unui debitar care nu-și poate plăti datoriile sau nu-și poate respecta angajamentele

Care este sinonimul cuvântului “bancruta”?

  • BANCRUTÁ vb. v. falimenta.
  • BANCRÚTĂ s. v. faliment.

“bancruta” în Dicționarul Financiar-Bancar

  • stare de incetare a platilor din vina debitorului, declarata de tribunal. In aceasta situatie se afla persoanele fizice sau juridice care efectueaza fapte de comert si carora li se constata nereguli financiare, acte de neglijenta sau imprudenta, acte de frauda in dauna creditorului si declarate de tribunal ca fiind insolvabile.Bancruta atrage asupra acestuia in mod automat falimentul cu toate consecintele aferente.Exista doua tipuri de bancruta : bancruta frauduloasa si bancruta simpla

“bancruta” în Dicționarul Juridic

  • Stare de incetare a platilor din vina debitorului, declarata de tribunal. In aceasta situatie se afla persoanele fizice sau juridice care efectueaza fapte de comert si carora li se constata nereguli financiare, acte de neglijenta sau imprudenta, acte de frauda in dauna creditorului si declarate de tribunal ca fiind insolvabile.Bancruta atrage asupra acestuia