Ce înseamnă “balamut”?

“balamut” în DEX

  • BALAMÚT, -Ă, balamuți, -te, adj., s. m. și f. (Reg.) 1. Adj. (La jocul de cărți) Măsluit. 2. S. m. și f. Flecar. ♦ Nătâng, prost. – Din rus. balamut.
  • balamút (balamúți), adj.1. Înșelător, trișor. – 2. Rablagit, hodorogit. Pol., rut., ceh., rus. balamut (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Cihac; DAR). Înv., aproape ieșit din uz.
  • balamut, balamuți, s. m. om naiv / ușor de păcălit; victimă predilectă a unui hoț

“balamut” în Dicționarul de Argou

  • balamut, balamuți, s. m. om naiv / ușor de păcălit; victimă predilectă a unui hoț

Care este sinonimul cuvântului “balamut”?

  • BALAMÚT adj. v. măsluit.
  • BALAMÚT adj., s. v. bâlbâit, bârfitor, bleg, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, gângav, gângăvit, gângâit, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, ponegritor, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
  • BALAMÚT s., adj. v. ademenitor, amăgitor, înșelător, seducător.