Ce înseamnă “bĭa”?

“bĭa” în DEX

  • bĭa (Munt. vest, Olt.) Interj. de chemare adresată femeilor, ca și fa: apucațĭ-o de picioare, bĭa! (VR. 1911, 10, 13).
  • Bia, personificare a „Violenței”. Era fiica gigantului Pallas și soră cu Cratus (Puterea), cu Nice (Victoria) și cu Zelus (Ardoarea). A participat împreună cu sora și frații ei la lupta dusă de olimpieni împotriva titanilor și a ajutat la înlănțuirea lui Prometheus pe Caucasus.

“bĭa” în Dicționarul Mitologic

  • Personificarea violentei in mitologia greaca.