Ce înseamnă “bîtă”?

“bîtă” în DEX

  • bîtă (bấte), s. f. – Par, măciucă, ciomag. Sl. bŭtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac); cf. rădăcina sl. batŭ (rus. bat, sb. bat „par”; Berneker 46). Der. bîtea, s. f. (ciocan de lemn; specie de papură, Typha angustifolia, Sparganium ramosum); bîti, vb. (rar, în Banat: a bate, a ciomăgi).
  • biță, biți s. n. agent de circulație.
  • BÍȚĂ s. m. (Reg.) Bădiță. – Prescurtare din bădiță.

“bîtă” în Dicționarul Român - German

  • kolben
  • pritsche

“bîtă” în Dicționarul de Argou

  • biță, biți s. n. agent de circulație.