Ce înseamnă “bî́zîĭ”?

“bî́zîĭ” în DEX

  • bî́zîĭ, a -í v. intr. (rudă cu vsl. bŭzĭeti, ceh. bziti, engl. buzz, a bîzîi). Produc un zgomot ca aripile insectelor în zbor: albinile bîzîĭaŭ în vișin. V. tr. Încomodez pin bîzîit: n’am putut dormi, vă m’au bîzîit muștele. V. vîjîĭ, zbîrnîĭ, zumbăĭ.