Ce înseamnă “bântuitor”?

“bântuitor” în DEX

  • BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adj. Care bântuie. [Pr.: -tu-i-] – Bântui + suf. -tor.
  • BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adj. Care bântuie. – Din bântui + suf. -(i)tor.
  • bântuitór (-tu-i-) adj. m., pl. bântuitóri; f. sg. și pl. bântuitoáre