Ce înseamnă “bântuială”?

“bântuială” în DEX

  • BÂNTUIÁLĂ, bântuieli, s. f. (Pop.) Supărare, necaz. [Pr.: -tu-ia-] – Bântui + suf. -eală.
  • BÂNTUIÁLĂ, bântuieli, s. f. (Pop.) Supărare, necaz, vătămare. Să le păzească de orice răutăți și bântuieli (ISPIRESCU). – Din bântui + suf. -eală.
  • bântuiálă (fam.) s. f., g.-d. art. bântuiélii; pl. bântuiéli