Ce înseamnă “ascultare”?

“ascultare” în DEX

  • ASCULTÁRE, ascultări, s. f. Acțiunea de a asculta și rezultatul ei. ◊ Expr. A fi (sau a sta etc.) sub ascultarea cuiva = a fi în slujba, sub autoritatea, sub stăpânirea cuiva. ♦ Făgăduință de deplină supunere față de biserică făcută de monahi; ucenicie făcută de cel ce intră în monahism. – V. asculta.
  • ASCULTÁRE, ascultări, s. f. Acțiunea de a asculta și rezultatul ei. ◊ Expr. (Înv.) A fi (sau a sta etc.) sub ascultarea cuiva = a fi în slujba, sub autoritatea cuiva, a asculta de cineva. ♦ Făgăduință de deplină supunere făcută de monahi; ucenicie făcută de cel ce intră în monahism.
  • ascultáre f. Acțiunea de a asculta o dată. Supunere.

“ascultare” în Dicționar Român - Englez

  • obedience

“ascultare” în Dicționarul Român - German

  • folge
  • gehö
  • hören

Care este antonimul cuvântului “ascultare”?

  • Ascultare ≠ neascultare

Care este sinonimul cuvântului “ascultare”?

  • ASCULTÁRE s. 1. audiere. (~ unei înregistrări.) 2. chestionare, examinare, interogare, (înv.) procitanie. (~ unui elev.) 3. cumințenie, docilitate, supunere, (livr.) obediență, (rar) cuminție, sumisiune, supușenie, (înv.) ascultământ, plecăciune, subordinație. (A dovedit multă ~.)