Ce înseamnă “asceză”?

“asceză” în DEX

  • ASCÉZĂ s. f. Ascetism; p. ext. ansamblu de exerciții fizice și spirituale (considerate purificatoare) practicate de unii călugări. – Din fr. ascèse.
  • ASCÉZĂ s.f. Stare de spirit a asceților ; aspirație către cele mai înalte virtuți ; viață austeră impusă benevol. [< fr. ascèse].
  • ASCÉZĂ s. f. 1. aplicare în practică a virtuților prin exercițiu de voință, privațiuni etc.; viață austeră și retrasă. 2. ascetism (1). (< fr. ascèse)

Care este sinonimul cuvântului “asceză”?

  • ASCÉZĂ s. ascetism, pustnicie, schimnicie, sihăstrie, (rar) schimnicit. (~ unui pustnic.)

“asceză” în Dicționarul Religios Ortodox

  • Gr. askesis - exercitiu, deprindere: desprinderea, descatusarea sufletului de planul vietii corupte pentru a ajunge la starea de nepatimire prin dobandirea virtutilor. Nepatimirea sau urmarea lui Hristos prin virtuti nu este posibila fara abandonarea elementului irational, impersonal si nespiritual al vietii umane. Efortul ascetic este o lupta spirituala de a recastiga viata dinainte de caderea in pacat, cand spiritul domnea peste trup si fire. Asceza crestina nu se poate limita la autodisciplina, in sens natural, adica la efortul moral de a face binele si a evita raul. De asemenea, ea nu epuizeaza intreg urcusul duhovnicesc. Nu exista asceza propriu-zisa fara har.