ARHÍVĂ,arhive, s. f. 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș etc. care se referă la activitatea lor trecută. 2. Birou, cameră, instituție etc. unde se păstrează asemenea acte. – Din fr. archives.
ARHÍVĂ s.f. Depozit de acte sau de documente privitoare la o țară, la un oraș, la o instituție etc.; totalitatea acestor acte și documente; loc, serviciu unde se găsesc aceste acte. [Var. archivă s.f. / cf. germ. Archiv, rus. arhiv < lat. archivum].
ARHÍVĂs. f. 1. totalitatea actelor și documentelor privitoare la o țară, la un oraș, la o instituție etc. 2. local, serviciu, depozit unde se păstrează aceste documente. (< fr. archives, germ. Archiv, lat. archivum)
ARHIVÁvb. tr. A clasa documentele în arhive după criterii prestabilite. (< fr. archiver)
arhívă (arhíve), s. f. – 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții care se referă la activitatea ei trecută. – 2. Birou, cameră, instituție unde se păstrează asemenea acte. Var. (înv.) arhiv. Fr. archive (sec. XVIII). – Der. arhivar, s. m.; arhivist, s. m., arhivistică, s. f.
ARHIVA, revistă apărută la Iași între 1889 și 1940. Întemeiată ca organ al Societății Științifice și Literare din Iași; între 1921 și 1940 a fost organul Societății Istorico-Filologice din aceeași localitate.
ARHÍVĂ,arhive, s. f. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș etc., care se referă la activitatea lor trecută; birou, cameră unde se păstrează asemenea acte. ◊ Arhivele statului = instituție care se ocupă cu păstrarea și studiul științific al documentelor importante privitoare la trecutul țării. – Fr. archives (lat. lit. archivum).
arhívă f., pl. e (fr. archives, f. pl., lat. archivum și archium, d. vgr. arheîon. Cp. cu mozaic). Colecțiune de acte și documente relative la istoria unuĭ popor, a unuĭ oraș, a unuĭ așezămînt public saŭ privat. Locu unde se conservă.
arhívă s. f., g.-d. art. arhívei; pl. arhíve
arhivă f. 1. colecțiune de acte și documente privitoare la istoria unui popor, a unui oraș, a unui așezământ public sau particular; 2. locul unde se conservă: Arhivele Statului.
ARHÍVĂ,arhive, s. f. 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei instituții, unui oraș etc. care se referă la activitatea lor trecută. 2. Birou, cameră, instituție etc. unde se păstrează asemenea acte. — Din fr. archives.
ARHÍVĂ ~ef. 1) Totalitate a actelor sau a documentelor unei instituții, a unui oraș etc. care se referă la activitatea lor trecută. 2) Instituțiile (încăpere, cameră) unde se păstrează asemenea acte. [G.-D. arhivei] /<fr. archives, germ. Archiv
arhivá vb., ind. prez. 1 arhivéz, 3 sg. și pl. arhiveáză
element de context ce vizeaza evenimente din trecut, ascunse sau tinute secrete, informatii sau cunostinte adunate dea lungul timpului ce se pot dovedi acum folositoare; atentionare cu privire la un detaliu important, care peste ani ar putea fi util
