Ce înseamnă “apofatism”?

“apofatism” în DEX

  • APOFATÍSM (‹ fr.) s. n. Modalitate teologică de abordare a transcendenței divine constînd în a spune ceea ce nu este Dumnezeu și nu ceea ce este, Dumnezeu rămînînd necunoscut în ființa lui.

“apofatism” în Dicționarul Religios Ortodox

  • Gr. apophasis-apophatikos - negatie, prin negatie. Dumnezeu nu poate fi cunoscut dupa modul cunoasterii realitatilor lumii create, adica prin afirmare, folosind conceptele si categoriile de timp si spatiu. Apofatismul prefera sa afirme ceea ce nu este Dumnezeu, mai degraba decat ce este. Ca metoda de cunoastere, apofatism inseamna evidenta traita a existentei lui Dumnezeu, dupa ce au fost "negate" prin transcendere existentele create. Propozitiile negative despre Dumnezeu sunt cele mai adecvate pentru a exprima profunzimea misterului Sau. Apofatismul nu trebuie sa fie confundat nici cu agnosticismul, adica cu absenta de cunoastere a lui Dumnezeu, nici cu ignoranta.