Ce înseamnă “apărare”?

“apărare” în DEX

  • APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra.Loc. vb. A lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva). ♦ (Mil.) Una din formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop. ♦ (Concr.) Parte într-un proces care apără cauza cuiva. ♦ (Concr.) Totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie. – V. apăra.
  • APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra.Expr. A lua apărarea (cuiva) = a interveni în ajutorul cuiva. ♦ Una dintre formele principale de luptă, care constă din oprirea și înfrângerea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor necesare acestei acțiuni. ♦ (Concr.) Persoană care apără cauza cuiva în fața justiției.
  • apăráre f. Acțiunea de a saŭ de a te apăra.

“apărare” în Dicționar Român - Englez

  • defence
  • guard
  • part

“apărare” în Dicționarul Român - German

  • weh
  • verteidigung
  • ehauptung

Care este antonimul cuvântului “apărare”?

  • Apărare ≠ acuzare, atac

Care este sinonimul cuvântului “apărare”?

  • APĂRÁRE s. 1. ferire, ocrotire, păzire, protejare, (livr.) salvgardare, (înv. și pop.) oblăduire. (~ țării de primejdii.) 2. ocrotire, protecție, sprijin, (înv. și pop.) oblăduire, (înv.) apărământ, scuteală, scutință, scutire, (fig.) scut. (~ împotriva incendiilor.) 3. asigurare, pază, protecție, protejare, securitate, siguranță. (Măsuri de ~.) 4. v. pledare, susținere. (~ cauzei cuiva.) 5. (livr.) prezervare, prezervație. (Instinctul de ~.) 6. v. defensivă.