ANTÁL,antale, s. n. (Reg.) Butoi mare de stejar (mai ales pentru vin și rachiu). – Din ucr. antal.
antál (antále), s. n. – Butoi. Pol. antał, rus. antal sau antalag (Cihac, II, 476; DAR; Pascu, Arch. Rom., VII, 559).
ANTÁL,antale, s. n. (Reg.) Butoi. – Ucr. antal.
antál n., pl. e (rut. antal, rus. ántalŭ, pol. antal, butoĭaș, d. ung. antalog, butoĭaș, de unde și germ. antal). Mold. Munt. Odinioară, butoĭaș, ĭar azĭ butoĭ maĭ mare de cît cele obișnuite (peste o sută de decalitri). V. acov.
antál, -e, s.n. – Butoi mare de stejar; poloboc. Antal, nume de familie provenit dintr-un supranume (sau poreclă). – Din ucr. antal (DEX).
antál (rar) s. n., pl. antále
antal n. Mold. 1. măsură de capacitate (50 vedre); 2. butoiu pentru lichide: desfundă largi antale, beu lacom fără cupe AL. [Rus. ANTALŬ].
ANTÁL,antale, s. n. (Rar) Butoi mare de stejar (mai ales pentru vin și rachiu). – Din ucr. antal.
