Ce înseamnă “alternanță”?

“alternanță” în DEX

  • ALTERNÁNȚĂ s. f. 1. Insușirea de a alterna; revenire succesivă. 2. Schimbare regulată a unui sunet din temă prin altul în flexiune sau în familie lexicală; ablaut. – Din fr. alternance.
  • ALTERNÁNȚĂ s.f. 1. Schimbare care se petrece alternativ, rând pe rând; alternare, perindare. 2. (Lingv.) Schimbare a sunetelor unui cuvânt sau a cuvintelor aparținând unei familii, cu ajutorul căreia se marchează diferența dintre formele gramaticale sau dintre derivate și cuvântul de bază. [< fr. alternance].
  • ALTERNÁNȚĂ s. f. 1. însușirea de a alterna. ◊ procedeul de decorare prin utilizarea alternativă a două motive, elemente. 2. (lingv.) schimbare a sunetelor unui cuvânt sau a sunetelor cuvintelor aparținând unei familii. ♦ ~ vocalică = alternanță între vocalele din tema unui cuvânt; apofonie; ~ consonantică = alternanță prin consoane. (< fr. alternance)

“alternanță” în Dicționar Român - Englez

  • alternance
  • alternation

“alternanță” în Dicționarul Român - Englez (tehnic)

  • alternation

“alternanță” în Dicționarul Român - German

  • wechsel
  • wechselfolge
  • alternante

Care este sinonimul cuvântului “alternanță”?

  • ALTERNÁNȚĂ s. v. alternare.