Ce înseamnă “alexandria”?

“alexandria” în DEX

  • ALEXANDRIA, roman popular. Scris în Egiptul elenistic (c. sec. 3 î. Hr.) și atribuit istoricului Callisthenes, evocă, apelînd adesea la elemente miraculoase, fantastice, războaiele lui Alexandru Macedon. Răspîndit în toată Europa, A. a pătruns în literatura română printr-o traducere în slavona sîrbo-croată. Această versiune stă la baza primei prelucrări românești cunoscute, datînd din a doua jumătate a sec. 16 și păstrată în cópii manuscrise, în toate provinciile românești. Elemente din A. au intrat în folclor (colinde, orații etc.) și în onomastica populară.
  • ALEXANDRIA, municipiu în Cîmpia Română, pe rîul Vedea, reșed. jud. Teleorman; 58.238 loc. (1991). Nod rutier. Fabrici de rulmenți, de panouri și tablouri electrice, de aparataj și accesorii (filtre mecanice, baterii, panouri radiante), de conserve din legume și fructe, de brînzeturi și de cărămidă. Morărit și panificație; topitorie de cînepă și in; filatură de bumbac; ateliere de reparații auto. Fundat în 1834. Biserica Sf. Apostoli (1842-1846). Muzeu de istorie. Declarat municipiu în 1979.
  • ALEXANDRIA (EL ISKANDARÎYAH), oraș în Egipt, port la Marea Mediterană, prin care trece 3/4 din exportul țării (34 mil. t/an); 3,35 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport internațional. Termocentrală. Șantiere navale. Ind. de rafinare a petrolului, de egrenare a bumbacului, ind. cimentului, hîrtiei, metalurgică. Montaj de automobile. Produse alim. Îngrășăminte chimice. Renumită stațiune balneară maritimă. Universitate (1942). Muzee. Întemeiat de Alexandru Macedon în 332-331 î. Hr., orașul a devenit cap. regatului Ptolemeilor (305-30 î. Hr.); important centru economic și cultural al lumii elenistice și romane. Aici a fost construit în sec. 3 î. Hr. Farul, una din cele șapte minuni ale lumii antice. Celebră bibliotecă, conținînd c. 700.000 de volume (arsă în mai multe rînduri).

“alexandria” în Dicționarul Religios Ortodox

  • Scoala cunoscuta prin metoda alegorica de interpretare a Bibliei avand ca reprezentanti de seama pe Filon, Clement Alexandrinul si Origen. Sub influenta filozofiei platonice, care domina mediul elenistic din Alexandria, in sec. II-III, scoala a introdus in exegeza biblica alegorismul, potrivit caruia continutul plin de mistere al Sfintei Scripturi are nu numai un sens evident, istoric, literal, ci si un sens "spiritual", ascuns, mistic, recunoscut numai de cei ce poseda harul cunoasterii si contemplatiei.