AÍDOMA adv. 1. La fel, ca și. 2. (Rar) Aievea, într-adevăr. – A3 + sl. vidomŭ „vizibil”.
aídoma, adv. – 1. Aievea, într-adevăr. – 2. La fel, ca și; identic. – Var. (av)idoma, ag(h)idoma. Sl. vidomŭ „vizibil”, tratat ca adv., deci, cu a- protetic și cu a- paragogic (Cihac; DAR).
aídoma adv., prep.
AÍDOMA adv. 1. La fel, asemenea, exact, întocmai. Arată... o scrisoare de amenințare aidoma celeilalte (DUMITRIU). 2. Aievea, într-adevăr. Tot ce auzim din gura ei, ni se pare că vedem aidoma (VLAHUȚĂ). – Din a3 + v. sl. vidomŭ „vizibil”.
aídoma și (vechĭ) avídoma adv. (a 4 și vsl. vidomŭ, vizibil. V. vedenie). Întocmaĭ, identic: aidoma tată-su, aidoma cu tată-su. – Și agĭúduma (Suc. Șez. 33,26). V. leit, liștaĭ, aĭevea.
aidoma adv. deplin asemenea, întocmai așa: aidoma la chip; născu și roaba un copil aidoma cu al împărătesei ISP. În Mold. vorba sună avidoma. [Slav. VIDOMŬ, vizibil].
ÁIDOMA adv. 1. La fel, ca și; identic. 2. (Rar) Aievea, într-adevăr. — A3 + sl. vidomŭ „vizibil”.
AÍDOMAadv. 1) La fel; întocmai; egal. A fi ~ la chip. 2) În realitate; aievea; într-adevăr. /a + sl. vidomu
