AÉD,aezi s. m. Poet epic recitator și cântăreț în Grecia antică. – Din fr. aède.
AÉDs.m. Poet-cântăreț la vechii greci, care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră. [Pron. a-ed, pl. -ezi. / < fr. aède, cf. gr. aoidos – cântăreț].
AÉDs. m. (în Grecia antică) poet-cântăreț care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră. (< fr. aède, gr. aoidos)
AÉD,aezi s. m. Poet-cântăreț din Grecia antică. – Fr. aède (< gr.).
aéd m. (vgr. aoidós). Poet și cîntăreț (la vechiĭ Grecĭ): Orfeŭ era un aed.
aéd s. m., pl. aézi
aèd m. cântăreț străvechiu (la Greci): Orpheu fu aed renumit.
AÉD,aezi, s. m. Poet epic recitator și cântăreț în Grecia antică. — Din fr. aède.
