Ce înseamnă “adam”?

“adam” în DEX

  • ADAM (în „Vechiul Testament”), primul om; creat de Dumnezeu din lut, după chipul și asemănarea lui, în a șasea zi a Creației. Tatăl lui Cain, Abel și Set. Perechea lui este Eva.
  • ADAM [ḁdá], Adolphe (1803-1856), compozitor și critic muzical francez. Autor de opere („De-aș fi rege”) și balete („Giselle”, „Corsarul”).
  • ADAM [ædəm], Robert (1727-1792), arhitect și decorator englez. Împreună cu fratele său James (1730-1794), a creat un stil nou, care-i poartă numele, îmbinare a clasicismului cu tradiția engleză („Fitzroy Square” la Londra).

Ce semnifică numele “adam”?

  • Este numele primului barbat. Provine de la cuvantul ebraic pentru - om - si inseamna - a fi rosu -, referindu-se la culoarea aramie a pielii umane si la faptul ca a fost creat din pamantul rosiatic. O alta sursa de provenienta este cuvantul asirian - adamu - care semnifica - a fabrica -. Conform Genezei in Vechiul Testament, Adam a fost creat din pamant de catre Dumnezeu (este un joc de cuvinte aici.

“adam” în Dicționarul Religios Ortodox

  • Ebr. adamah - pamant. Cu privire la acest nume intalnim doua interpretari: a) persoana individuala (Set este fiul lui Adam - Lc. 3, 38), primul om zidit de Dumnezeu ("fiul lui Dumnezeu" - Lc. 3, 38), parintele neamului omenesc (Int. Sol. 10, 1) ; b) omul in general, neamul omenesc, colectivitatea umana, fiii lui Adam. Potrivit Genezei (1, 26 - 31), Adam a fost creat de Dumnezeu, in ziua a sasea, ca incoronare a creatiei, dupa chipul Sau. Impreuna cu Eva, formeaza cea dintai pereche de fiinte umane (I Tim. 2, 13) si din ei s-a nascut neamul omenesc (Tob. 8, 6 ; Fapte 17, 26). Ei au nascut pe Cain si Abel (Fac. 4, 1-2) si apoi pe Set (Fac. 5, 3 ; Le. 3, 38) si fii si fiice (Fac. 5, 4). Prin pizma diavolului (Int. Sol. 2, 24) si din pricina neascultarii lor (Fac. 3 ; Rom. 5, 19), Adam a fost izgonit din rai. Prin caderea sa, raul si moartea au fost introduse in faptura creata si firea omeneasca (Fac. 3, 17-24). Adam moare la 930 de ani (Fac. 5, 5). Apostolul Pavel face o comparatie intre Adam, ca tip al Celui care avea sa vina (Rom. 5, 14) si Iisus Hristos, "omul cel nou", stabilind anumite antiteze : primul Adam, omul dintai, iesit din pamant, cu trup firesc ; ultimul Adam, omul al doilea, venit din cer, inzestrat cu suflet viu si duh datator de viata (I Cor. 15, 45 - 47). "Precum in Adam toti mor, asa si in Hristos toti vor invia"(I Cor.15,22).