Ce înseamnă “abura”?

“abura” în DEX

  • aburá, (abori), vb. intranz. – 1. A adia: „Vântu-i aboré, / Poamele-și cocé” (Bilțiu 1996: 88). 2. A respira, a scoate aburi: „Boii-o prins a abura” (Memoria 2001: 112). – Din abur (cuv. autohton, cf. alb. avull) + -a.