abelián, -ăadj. (mat.; despre funcții, structuri algebrice, cu proprietatea comutativității) Introdus de Abel în analiza matematică. ◊ Grup abelian = grup a cărui lege de compoziție este comutativă. • sil. -li-an. pl. -ieni, -iene. / <fr. abélien; cf. nm.pr. Niels Henrik Abel, matematician norvegian. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)