Ce înseamnă “a înlănțui”?

“a înlănțui” în DEX

  • A ÎNLĂNȚUÍ ~iésc tranz. 1) (persoane) A pune în lanțuri; a fereca; a lega. 2) fig. A ține ca în lanțuri; a împiedica să se manifeste. 3) A cuprinde de jur împrejur. 4) fig. A pune stăpânire pe deplin; a subjuga; a robi; a cuceri; a captiva. 5) A face să se înlănțuiască. /în + lanț

“a înlănțui” în Dicționar Român - Englez

  • catenate
  • concatenate
  • enfetter

“a înlănțui” în Dicționarul Român - Francez

  • enchaine