VAR1 s. n. Oxid de calciu obținut prin calcinarea rocilor calcaroase (și prin hidratarea lor), folosit ca liant în construcții, ca materie primă în industria chimică etc. ♦ Lapte de var (v. lapte) folosit pentru spoitul pereților caselor. – Din sl. varŭ.
VAR2 s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. – Din fr., engl. var.
VĂR, VÁRĂ,veri, vere, s. m. și f. 1. Grad de rudenie între copiii sau descendenții persoanelor care sunt frați sau surori; persoană care se află cu alta într-o asemenea relație de rudenie, considerată în raport cu aceasta. 2. (La voc. m.) Termen familiar de adresare către un prieten, un cunoscut. – Lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera.
VARs.m. (Fiz.) Unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. [Nume dat de ing. român C. Budeanu de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)].
VARs. m. unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. (< fr., engl. var)
var s. n. – Oxid de calciu. – Megl. var. Sl. varŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 448; Conev 79), de la variti „a coace”, cf. bg., rus. var, pol. var. – Der. vărar, s. m. (muncitor care lucrează cu var; vînzător de var); vărărie, s. f. (loc cu var); varniță, s. f. (loc cu var, cuptor de var), din sl. varĭnica, cf. bg. varnica; vărnicer, s. m. (vărar); văros, adj. (cu var, cu aspect de var); vărui, vb. (a da cu var); văruială, s. f. (văruit; apă de var).
văr (véri), s. m. – Grad de rudenie între copiii persoanelor care sînt frați și surori. – Mr., megl. ver, istr. veru „adevărat”. Lat. (consobrinus) vērus (Cipariu, Gram., 27, 11; Pușcariu 1856; REW 9262), cf. it., v. sp., port. vero, prov., cat. ver, v. fr. voir. Pentru evoluția semantică, cf. sp. primo. Uz general (ALR, I, 173). Sensul etimologic s-a păstrat în istr. și poate și în vare, conj. (atunci, căci), care pare să reprezinte lat. vere, formă azi înv. și complet înlocuită de oare. – Der. vară, s. f. (corespondentul feminin al lui văr); verișor, s. m. (văr); verișoară, s. f. (vară); vărui, vb. (a se numi văr), formație glumeață, folosită rar, de ex. de Alecsandri; verie, s. f. (calitatea de văr). După REW 9180, vare provin din lat. velle, soluție improbabilă.
var1 (unitate de măsură) s. m., pl. vari
var2 (material) s. n., (sorturi) pl. váruri
văr s. m., voc. vére; pl. veri
*var n. (vsl. varŭ, clocotire, var, d. variti, a face să fearbă [!], vrĭeti-vrĭon, a clocoti; varĭnica, varniță, cuptor de var, bucătărie; bg. var, var; rus. var, căldură, arșiță, apă ferbinte [!], smoală, catran; pol. war, ceh. sîrb. var, clocotire, căldură, V. vir, samo-var, iz-vor). Calce, protoxid de calciŭ, o materie albă care se face arzînd peatra [!] de var și cu care se văruĭesc părețiĭ [!]. Var nestins, var în care nu s´a turnat apă. Var stins, var amestecat cu apă ca să fie întrebuințat (la văruit, la dezinfectat ș. a.). Var idraulic [!], var amestecat cu argilă, întrebuințat la zidit în apă, unde se solidifică. Lapte de var, expresiune modernă îld. „apă cu var” saŭ „apă de var”, cum se zice ob. și maĭ lămurit. (Se întrebuințează la văruit și la dezinfectat). Peatră [!] de var, calcită.
văr, vară s., pl. verĭ, vere (lat. vêrus, vêra, adevărat, adevărată, subînț. consobrinus, văr, consobrina, vară. D. rom. vine ung. vér. V. adevăr). Fiu saŭ fiĭca unchĭuluĭ saŭ mătușiĭ, copiiĭ fraților între eĭ (numițĭ și verĭ primarĭ. Aĭ verilor îs verĭ de al doilea). Vest. Epitet de dragoste (une-orĭ și ironic), ca și frate:ĭa stăĭ, vere ! V. verișor și veric.
var n. protoxid de calciu ce se extrage din pietrele calcare supuse la o mare căldură: var stins, care a absorbit apă; var nestins, așa cum iese din cuptor adică lipsit de apă; var alb, apa în care s’a dizolvat varul; var hidraulic, amestecat cu argilă. [Slav. VARŬ].
văr m. copilul fratelui sau al surorii: văr primar. [Lat. (CONSOBRINUS) VEROS, lit. (văr) adevărat = văr bun].
VAR1, (2) varuri, s. n. 1. Oxid de calciu obținut prin calcinarea rocilor calcaroase
(și prin hidratarea lor), folosit ca liant în construcții, ca materie primă în industria chimică etc. ♦ Lapte de var (v. lapte) folosit pentru spoitul pereților caselor. 2. Sortiment de var (1). — Din sl. varŭ.
VAR2,vari, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. — Din fr., engl. var.
VĂR, VÁRĂ,veri, vere, s. m. și f. 1. Persoană considerată în raport cu copiii fraților și surorilor părinților săi; gradul de rudenie respectiv. 2. (La voc. m.) Termen familiar de adresare către un prieten, un cunoscut. — Lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera.
VAR ~urin. Material de construcție obținut prin arderea calcarului. ◊ ~ stins produs obținut prin tratarea varului cu apă. Lapte de ~ soluție de apă și var stins folosită în special pentru văruitul pereților caselor. Alb ca ~ul se spune pentru a sublinia culoarea albă, mai ales a feței. /<sl. varu
