Ce înseamnă “Scafa”?

“Scafa” în DEX

  • SCÁFĂ, scafe, s. f. 1. Căuș. ♦ Strachină (mare) de lemn scobit; găvan. 2. (Arhit.) Suprafață curbă sau cu muluri care face racordarea între pereții și tavanul unei încăperi sau între pereți și podea. 3. Piesă (de ceramică, din beton etc.) cu care se execută scafele (2). – Din ngr. skáfi.
  • scafá vb. I (înv.) 1. a scobi cu dalta; a găuri. 2. a cizela.
  • scáfă (-fe), s. f.1. (Înv.) Ceașcă, cupă, vas. – 2. (Mold.) Strachină. – 3. Polonic, căuș, vas de lemn. – 4. Hîrcă. – Mr., megl. scafă. Mgr. (gr.) σϰάφη „orice obiect turnat” (Roesler 575; Murnu 49; Diculescu, Elementele, 468), cf. it. scafa „barcă” (REW 7653). – Der. scăfîrlie (var. scăfălie), s. f. (hîrcă, craniu), cu suf. expresiv -îrlă, cf. cocîrlă, ciocîrlie; scăfău, s. n. (polonic de lemn); scăfiță, s. f. (Mold., strachină).

“Scafa” în Dicționar Român - Englez

  • gorge
  • soffit

“Scafa” în Dicționarul Român - Francez

  • soffite

“Scafa” în Dicționarul de Construcții

  • 1. Scafa este o suprafata curba sau cu muluri care face racordarea intre peretii si tavanul unei incaperi sau intre pereti si podea.2. Ansamblu ornamental aplicat pe tavan pentru a ascunde vederii corpurile de iluminat.