PAPÁIA s. f. Numele unei plante tropicale din care se extrage papaina (Carika papaya). – Din it. papaia.
PAPAIA s.f. Fruct exotic al unei plante cu trunchi drept și înalt, cu o coroană în formă de evantai și frunze adânc palmate (Carica papaya), având formă de pară mare, de culoare gălbuie, cu pulpa roz-oranj, cărnoasă, suculentă, cu multe semințe de culoare neagră la miljloc (bacă). Se consumă ca desert, la fel ca pepenele galben, fiind deosebit de dulce când este coaptă.
PAPÁIAs.m. (Bot.) Arbore fructifer din America tropicală, din care se extrage papaina. [Pron. -pa-ia. / < it. papaia < cuv. caraib].
PAPÁIAs. m. arbore fructifer din America tropicală, India și Africa, cu fructe comestibile asemănătoare pepenelui galben, din al cărui latex se extrage papaina. ◊ fructul însuși. (< it. papaia, sp. papaya)
Fruct exotic al unei plante cu trunchi drept si inalt, cu o coroana in forma de evantai si frunze adanc palmate, avand forma de para mare, de culoare galbuie, cu pulpa roz-oranj, carnoasa, suculenta, cu multe seminte de culoare neagra la miljloc (baca). Se consuma ca desert, la fel ca pepenele galben, fiind deosebit de dulce cand este coapta.
