INIȚIÁL, -Ă,inițiali, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care este la început, de la început; începător. 2. S. f. Litera cu care se începe un cuvânt. ♦ Abreviere a prenumelui (și a numelui) unei persoane, formată din inițiale (2). [Pr.: -ți-al] – Din fr. initial.
INIȚIÁL, -Ă I. adj. (și adv.) de (la) început. II. s. f. literă cu care începe un cuvânt. (< fr. initial)
INIȚIÁL, -Ăadj. De (la) început. [Pron. -ți-al. / cf. fr. initial, it. iniziale].
*inițiál, -ă adj. (lat. ĭnitialis, d. ĭnitium, început, d. in-eo, -ĭtum, -íre, a începe [compus al verbuluĭ eo, merg, ca și ĭes, per, suĭ, ca și fr. commencer și it. cominciare, a începe, d. lat. *cum-ĭnitiare]). De la început: litera inițială a unuĭ cuvînt, ĭuțeala inițială a unuĭ glonț. S. f., pl. e. Prima literă a unuĭ cuvînt: a iscăli numaĭ cu inițialele.
inițiál(-ți-al) adj. m., pl. inițiáli; f. inițiálă, pl. inițiále
inițial a. care începe: literă inițială.
INIȚIÁL ~ă (~i, ~e)și adverbial (în opoziție cuterminal) Care constituie primul element; aflat la început; începător; primordial; primar. [Sil. -ți-al] /<fr. initial
inițiál adj. m. (sil. -ți-al), pl. inițiáli; f. sg. inițiálă, pl. inițiále
