IPOTECÁ,ipotechez, vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer.
IPOTÉCĂ,ipoteci, s. f. Drept real pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanție de la debitor, în cazul când acesta nu își plătește în termen datoria. – Din fr. hypothèque.
IPOTÉCĂs. f. mod de garantare cu bunuri imobiliare (clădiri, terenuri etc.) a unui credit. (< fr. hypothèque, lat. hypotheca, gr. hypotheke)
IPOTECÁvb. a supune (un imobil etc.) unei ipoteci. (< fr. hypothéquer)
IPOTÉCĂs.f. Drept real care grevează un imobil, un teren etc. al cărui proprietar l-a dat ca garanție creditorului său; faptul de a ipoteca. [Cf. fr. hypothèque, lat. hypoteca, gr. hypoteke].
IPOTECÁvb. I. tr. A supune (un imobil etc.) unei ipoteci. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. hypothéquer].
ipotécă (ipotéci), s. f. – Drept pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanție. Gr. ὑποθήϰη (sec. XIX), și apoi din fr. hypothèque. – Der. (h)ipoteca, vb. (a pune ipotecă); (h)ipotecar, adj. (care are drept de ipotecă).
*ipotécă f., pl. ĭ (vgr. ῾ypothéke, depozit, amanet, d. ῾ypotithemi, pun dedesupt [!]; lat. hypothéca. V. teacă). Jur. Amanetarea unuĭ imobil, drept dat creditoruluĭ asupra unuĭ imobil al debitoruluĭ luĭ și care nu se perde [!] dacă debitoru vinde orĭ lasă altuĭa acest imobil.
ipotecá(a ~) vb., ind. prez. 3 ipotecheáză
ipotécă s. f., g.-d. art. ipotécii; pl. ipotéci
ipotecà v. 1. a supune la ipotecă; 2. a da drept ipotecă.
ipotecă f. drept dat creditorului pe un imobil al debitorului său.
IPOTÉCĂ ~cif. Garanție acordată unui creditor, prin care acesta are dreptul real asupra unui bun imobiliar (egal în valoare cu un împrumut) care aparține debitorului. /<fr. hypothéque, lat. hypoteca
ipotecá vb., ind. prez. 1 sg. ipotechéz, 3 sg. și pl. ipotecheáză; conj. prez. 3 sg. și pl. ipotechéze
se asaza asupra unuibun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie. Constituirea unei ipoteci se realizeaza sub forma unui contract imobiliar, prin acordul de vointa al partilor,cu conditia ca cel care constituie ipoteca sa fie proprietar al imobilului respectiv.
