IAC,iaci, s. m. Mamifer rumegător din Tibet, mai mic decât bivolul, cu corpul masiv, acoperit de păr lung de culoare brună și cu o cocoașă pe ceafă (Poephagus grunniens). – Din fr. yack.
IACs. m. mamifer erbivor rumegător din Tibet, mai mic decât bivolul, cu păr lung, domesticit, animal de povară. (< fr. yack)
IACs.m. Mamifer rumegător din Tibet mai mic decât bivolul, cu corpul acoperit de păr lung, domesticit și folosit ca animal de povară. [Scris și yak. / < fr. yack < cuv. tibetan].
iac,iacuri s. n. (țig., fig.) chibrit, foc.
1) ĭac m., pl. ĭecĭ. Stam. Boiștean.
2) *ĭac m. (fr. yak, cuv. tibetan). Un fel de boŭ cu păru alb și foarte lung, cu coadă ca de cal și care trăĭește pin [!] Himalaya și alțĭ munțĭ aĭ Tibetuluĭ (poéphagus gránniens).
IAC (‹ fr.) s. m. Mamifer bovid cu corpul masiv (600-700 kg; 1,9 m înălțime), acoperit cu păr lung, de culoare brună și cu o cocoașă pe ceafă (Poephagus grunniens). Trăiește în regiuni înalte (Tibet), în stare sălbatică și domesticit (folosit ca animal de povară și pentru lapte, carne și lână).
