EXPÚNERE,expuneri, s. f. Acțiunea de a (se) expune și rezultatul ei. ♦ Relatare; (concr.) ceea ce se expune, se relatează, se explică; narațiune, povestire. ◊ Expunere de motive = explicare, prezentare a unui proiect de act normativ, cu sublinierea soluțiilor noi, mai importante, și a motivării acestora. – V. expune.
EXPÚNEREs. f. acțiunea de a (se) expune. ◊ relatare; ceea ce se expune. ◊ narațiune, povestire. ♦ ~ de motive = prezentare a unui proiect de act normativ cuprinzând sublinierea și motivarea soluțiilor noi. (< expune)
EXPÚNEREs.f. Faptul de a (se) expune. ♦ Narațiune, povestire. ♦ (Muz.) Expoziție; (spec.) parte a unei fugi în care subiectul apare în întregime la una din voci sau trece o dată la fiecare dintre vocile participante. ♦ Explicație, parte explicativă (a unei legi, a unei hotărâri etc.). [< expune].
*expúnere f. Acțiunea de a expune, expozițiune.
EXPUNÉRE (‹ expune) s. f. 1. Acțiunea de a (se) expune și rezultatul ei. ♦ Relatare; concr. ceea ce se expune, se relatează; narațiune, povestire. ◊ (Dr.) e. de motive = prezentare a unui proiect de act normativ cu sublinierea soluțiilor noi, mai importante și a motivării acestora. 2. (FOTO.) Mărime caracteristică fotografierii, egală cu produsul dintre iluminarea unui material fotografic și timpul cât a fost expus iluminării.
expúnere s. f., g.-d. art. expúnerii; pl. expúneri
expunere f. 1. acțiunea de a expune; 2. dare de seamă: expunerea unei doctrine;3. povestire amărunțită: expunerea unui fapt;4. partea unei opere literare în care se face cunoscut personajele și principalele circumstanțe de acțiune; 5. părăsirea unui copil în public. V. expozițiune.
EXPÚNERE ~if. 1) v.A EXPUNE. 2) Ceea ce se redă prin cuvinte. 3) Lucrare școlară, în special scrisă, care constă în redarea conținutului unui text. /v. a expune
expúnere s. f., g.-d. art. expúnerii; pl. expúneri
EXPÚNERE s. 1. v. povestire. 2. expozeu. (~ a fost urmărită cu interes.)3. v. descriere. 4. v. emitere. 5. etalaj, etalare, întindere. (~ mărfii pe tarabă.)
orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil sau in afara bilantului, incluzand credite, efecte de comert scontate, investitii in actiuni si alte valori mobiliare, efecte de comert avalizate, garantii emise, etc.
