Ce înseamnă “DEBITOR”?

“DEBITOR” în DEX

  • DEBITÓR, -OÁRE, debitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre sume de bani) Care se găsește la debitul2 unui cont; datorat. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană fizică sau juridică) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani; datornic. – Din fr. débiteur, lat. debitor.
  • DEBITÓR, -OÁRE I. adj. (despre sume de bani) care se înscrie în debit2 (2); datorat. ◊ (despre conturi) în care debitul2 (2) depășește creditul. II. s. m. f. datornic, cel care este creditat. ◊ persoană (fizică sau juridică) obligată, în temeiul unui raport juridic, să dea sau să (nu) facă ceva. (< fr. débiteur, lat. debitor)
  • DEBITÓR, -OÁRE adj. (Despre sume de bani) Datorat. // s.m. și f. Datornic; cel care este creditat. ♦ (Jur.) Persoană (fizică sau juridică) obligată, în temeiul unui raport juridic, să dea, să facă sau să nu facă ceva. [Cf. it. debitore, fr. débiteur, lat. debitor].

“DEBITOR” în Dicționar Român - Englez

  • debit... m#com.
    debtor
  • debtor
  • obligor

“DEBITOR” în Dicționarul Englez - Român

  • datornic

“DEBITOR” în Dicționarul Român - Francez

  • debiteu

“DEBITOR” în Dicționarul Contabil

  • persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, si care are obligatia de a le restitui la un anumit termen, stabilit de comun acord intre parti

Care este antonimul cuvântului “DEBITOR”?

  • Debitor ≠ creditor

Care este sinonimul cuvântului “DEBITOR”?

  • DEBITÓR s., adj. 1. s., adj. v. datornic. 2. adj. v. datorat.

“DEBITOR” în Dicționarul Financiar-Bancar

  • persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor, si care are obligatia de a le restitui la un anumit termen, stabilit de comun acord intre parti.